Doar Bulgaria și Letonia se mai află în situația de a nu fi implementat nicio măsură de reducere voluntară a energiei, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

În februarie 2024, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să continue să reducă folosirea gazelor cu 15%, comparativ cu consumul mediu din 2017-2022.

Totuși, a fost înlăturată obligativitatea, stabilită în 2022, a reducerii cu 15% în cazul unei crize de aprovizionare.

În 2022, Consiliul a convenit asupra unui obiectiv de reducere voluntară cu 15 % a cererii de gaze (sau 45 mld mc) până în primăvara anului 2023, care a fost depășit prin scăderea cererii cu 18 % (sau 53 mld mc), toate sectoarele reducându-și cererea de gaze.

Pe baza acestei experiențe, obiectivul voluntar a fost extins până în martie 2024 și se estimează economisirea a aproximativ 60 mld mc de gaz. În octombrie 2022, Consiliul a introdus măsuri excepționale, limitate în timp, cu scopul de a reduce cererea de energie electrică și de a redistribui clienților finali veniturile extraordinar de ridicate din sectorul energetic.

Regulamentul a stabilit obiectivul de reducere a cererii globale de energie electrică cu 10 % și cu cel puțin 5 % în timpul orelor de vârf. Deși reducerea cererii în timpul orelor de vârf a fost realizată, reducerea consumului global de energie electrică cu 10 % a reprezentat o provocare pentru statele membre.

Urmare a deciziei UE privind reducerea voluntară de energie stabilită în august 2022 consumul de gaz a scăzut cu peste 18% în 2022 și 2023, comparativ cu ultimii cinci ani, peste ținta de 15% stabilită.

Comisia Europeană consideră că, dacă reducerile de consum nu sunt realizate conform planificării, acest lucru ar putea afectează negativ umplerea depozitelor subterane și crește nivelul și volatilitatea prețurilor la gaze.

Statele membre au implementat diverse măsuri de reducere a consumului de energie și de reducere voluntară a cererii de gaze.

Potrivit analizei Asociației Energia Inteligentă, există patru categorii de țări în funcție de modul în care s-au conformat în mod voluntar.

Țări cu măsuri stricte de economisire a energiei

În prima categorie intră Germania, Italia, Franța, Portugalia și Spania, care au cele mai robuste măsuri de eficiență energetică la consumatorii casnici. Numai aceste 5 țări au acoperit peste 60% (echivalent cu 254,12 bcm) din cererea de gaze a UE în 2021.

Țări cu măsuri de economisire a energiei ușoare

Este grupa în care țările au introdus măsuri obligatorii pentru a reduce consumul de gaze și energie electrică doar într-un singur sector, aproape întotdeauna cel public, împreună cu măsuri voluntare pentru întreprinderi și cetățeni.

În Olanda măsurile obligatorii sunt aplicate numai sectorului privat.

Belgia, Grecia, Irlanda, Cipru și Slovenia au introdus unele măsuri deja în vara anului 2022. În Ungaria și Lituania măsurile au fost introduse în septembrie și în Polonia abia în decembrie 2022.

Țările care doar au recomandat măsura de reducere voluntară a energiei

Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Malta, Slovacia, Suedia și Estonia s-au concentrat doar pe măsurile voluntare realizate prin campanii de informare publică care s-au desfășurat parțial în vara lui 2022 (Croația, Cehia, Finlanda și Malta) și parțial doar la începutul toamnei 2022 (Austria, Danemarca, Luxemburg) sau chiar mai târziu (Estonia, Suedia și Slovacia).

Țările care nu au luat nici o măsură de reducere voluntară a energiei

Bulgaria, Letonia și România nu au implementat nici o măsură de reducere voluntară a energiei.

Este posibil ca Letonia să nu fi simțit nevoia să adopte măsuri de economisire a gazelor deoarece consumul de gaze în Letonia scade de 10 ani: o scădere crescută în 2022 a fost determinată de prețurile ridicate (dar care se face concomitent cu reducerea confortului ambiental), precum și de economiile de energie realizate prin reducerea orelor de lucru și a creșterii muncii de acasă, potrivit analizei.

În mod similar, în Bulgaria reducerea consumului de energie este atribuit exclusiv temperaturiilor mai blânde de iarnă și prețurilor mari la gaze.

România nu a luat nici o măsură de reducere voluntară a consumului de energie, justificând că nivelul consumului de energie electrică este deja printre cele mai scăzut per persoană din Europa.

Această justificare e "complet greșit deoarece, în fapt, nivelul scăzut al consumului se datorează sărăciei energetice din România și a condițiilor ambientale improprii în care stau cca 39% dintre români".

Burduja anticipează o creștere a consumului de gaze

De altfel, după Consiliul UE din martie - când a fost extinsă recomandarea până pe 25 martie 2025, ministrul Energiei Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul are în vedere chiar o creștere a consumului de gaze.  

România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, "cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE", a precizat ministrul Energiei.

El a precizat că acordul la nivelul Consiliului e o recomandare, nu o obligație, în contextul nevoii unor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc.

Burduja anticipează o creștere a consumului de gaze în România, atât prin "restartarea industriei îngrășămintelor chimice, cât și prin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny".